- mocáncã
- s. f., g.-d. art. mocáncei; pl. mocánce
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
mocáncã
Look at other dictionaries:
mocancă — MOCÁNCĂ, mocance, s.f. Nume dat femeilor din regiunile muntoase (în special ale Transilvaniei). Trimis de green, 07.04.2004. Sursa: DLRC MOCÁNCĂ, mocance, s.f. 1. Soţie sau fiică de mocan; femeie originară din Transilvania. 2. (La sg. art.)… … Dicționar Român
mocăniţă — MOCĂNÍŢĂ, mocăniţe, s.f. 1. Mocancă (1). 2. (Glumeţ) Tren de linie îngustă, care circulă în regiunile de munte. – Mocan + suf. iţă. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 MOCĂNÍŢĂ s. v. mocancă. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa:… … Dicționar Român
mocăncuţă — MOCĂNCÚŢĂ, mocăncuţe, s.f. Diminutiv al lui mocancă. – Mocancă + suf. uţă. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 MOCĂNCÚŢĂ s. v. ţărancă, ţărăncuţă. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime mocăncúţă s. f., g. d. art.… … Dicționar Român
moacă — MOÁCĂ, moace, s.f. 1. (fam.) Cap. 2. Epitet dat unei persoane încete, leneşe. Trimis de green, 07.04.2004. Sursa: DLRC MOÁCĂ, moace, s.f. 1. Bâtă ciobănească, ciomag. 2. (iht., Olt.) Zglăvoacă. 3. (Argou) Falcă; p. e x t. Cap, figură. 4. (În… … Dicționar Român
mocăneasca — MOCĂNEÁSCA s. art. mocanca (art.). (Dansul popular numit mocăneasca.) Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
mocănesc — MOCĂNÉSC, EÁSCĂ, mocăneşti, adj., s.f. 1. adj. De mocan, al mocanului, specific mocanilor, privitor la mocani. ♢ Oaie mocănească = varietate de oaie ţurcană. Cal mocănesc = cal scund de munte. Porumb mocănesc = varietate de porumb cu bobul mare.… … Dicționar Român
munteancă — MUNTEÁNCĂ, muntence, s.f. 1. Femeie care face parte din populaţia de bază a Munteniei sau care este originară de acolo. 2. Femeie care locuieşte la munte sau este originară de la munte. – Muntean + suf. că. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007.… … Dicționar Român
ţărancă — ŢĂRÁNCĂ, ţărance (ţărănci), s.f. 1. Femeie care locuieşte în mediul rural; săteancă. 2. (iht.; reg.) Ocheană, babuşcă. – Ţăran + suf. că. Trimis de cata, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 ŢĂRÁNCĂ s. 1. săteancă, (pop.) româncă, (înv. şi reg … Dicționar Român
